Peretii inalti te pot induce in eroare si impresia ar fi de cladire in paragina, dar solida structural. In fapt e doar un schelet. Concluzia ar fi ca nimic nu mai poate salva Sinagoga de anii de nepasare si abandon. Vinovati ? Autoritatile locale, comunitatea mozaica din Constanta si cea centrala, statul roman si de ce nu – Israelul. Administratia locala nu a facut absolut nimic, cel putin pentru conservarea cladirii daca nu erau bani de reabilitare. Asociatia Evreilor din Constanta nu s-a batut pentru salvarea Sinagogii, existand o blazare in a gestiona situatia. Am fi apreciat cel putin niste actiuni de protest organizate cu regularitate in fata monumentului de cult. Nimic. Liniste. Statul Israel ar fi putut macar face un lobby catre autoritatile romane si lucrurile s-ar fi miscat rapid.
Intre timp, nu mai e nimic de salvat. In spatele zidurilor se arata drama monumentului. E de mirare ca fatada mai sta in picioare. Zidurile sunt mancate de ,,cangrena”. Lemnul din fundatie si barile de metal sunt istorie deja.
Cladirea a facut implozie. Nici nu este nevoie de un cutremur, o furtuna mai puternica va darama totul ca pe un castel de carti de joc. Este halucinant ca tocmai un popor cunoscut pentru spiritul de agoniseala, pentru resursele materiale si mai ales pentru fanatismul religios, tocmai evreii isi lasa cel mai important lacas de cult, sa dispara. Nu din cauza unei calamitati naturale, ci din nepasarea generala. Aici ne putem lovi de ceva interese meschine. Dupa cate se stie, autoritatile centrale sustin că nimeni din partea comunităţii evreieşti din Constanţa nu a făcut vreun gest pentru clasarea sinagogii ca monument de patrimoniu.
Disparitia Sinagogii prin prabusirea peretilor ce se incapataneaza sa stea in picoare – sau declaratia unui expert prin care arata ca ruinele nu mai pot fi reabilitate la starea initiala, deschide calea unei afaceri banoase. O alta sinagoga nu va mai fi ridicata pentru ca nu mai exista evrei la Constanta. Ar mai fi cateva persoane care se pot mandri cu ceva legaturi indirecte, dar atat. Din start dispare orice posibilitate de constructie a unui nou lacas mozaic.
Nu mai ramane decat terenul generos aflat in zona veche si care face ceva bani. Orice se poate ridica acolo. Sinagoga se afla intre doua cladiri inalte noi. Fostul Club Portul si cladirea in care functioneaza Eteks-ul. Un imobil nou cu cel putin 3 sau 4 etaje se preteaza. Este singura concluzie la care putem ajunge. In acest moment este deja prea tarziu pentru salvarea Sinagogii. Cei in masura au adus lacasul de cult la stadiul de proiect imobiliar rezidential. Sinagoga din Constanța a fost construită în anul 1911. În perioada interbelică, au existat în oraș două mari sinagogi: cea sefarda (construită în 1908 si demolata de comunisti in 1988) și cea așchenazită (actuala ruina de pe str. C.A. Rosetti nr. 2).
M.S
