Constanta de altădată

  • de Marius Stirbu
  • 1 An in urma
  • 0

In „Monitorul Oficial” nr.255, din 16/28 nov. 1878, Constanţa era trecută cu 5.204 locuitori. Orasul avea 7 mori de vânt, 26 stâlpi de lemn cu 46 felinare cu petrol, 80 de sacale trase de cai, dughene, un abator din scânduri şi un şir de case foste engleze folosite ca locuinţe de funcţionarii C.F.R .

Din 12 şcoli primare existente inainte de 1877, la Constanţa, patru erau pentru musulmani, iar opt pentru nemusulmani.

La venirea autorităţilor române, in 1878, exista un mic sat format din bordeele tătăreşti aflate Iângă actualul Parc al Teatrului, vizavi de Sala Sporturilor. In zona actualului magazin universal „Tomis” erau baraci si bordee in care locuiau căruţaşi, ori muncitori portuari.

Anul 1879 vine cu schimbari in zona cuprinsa intre actualul bulevard Mircea si Tomis. ( ternul din zona Crazy). Astfel, se fac parcelări in jurul Grădinii, numită de prefect, Beledie, dar şi Grădina Publică, unde, in afară de copaci, era o cafenea, iar mai apoi s-a făcut şi un chioşc, unde cânta fanfara in zilele de sărbătoare

Regimentul 9 Călăraşi, sosit in oraş in aprilie 1895, a fost instalat in spaţiul dintre Bulevardul Mamaia şi Spitalul Judetean( pe terenul unde exista acum sediul RAJA). Primului prefect de Constanţa, Remus Opreanu – a dat numele unor străzi principale ; Carol, Mircea, Traian, Tomis, Ovidiu, inclusiv b-dul Elisabeta. Inainte de 1900, pe locul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din piata Ovidiu, exista un restaurant cu terasă numit Orezeanu. Langa el , cu vedere la port era hotelul Terassa. Piata Grivitei a fiintat in actuala locatie tot de la inceputul secolului trecut. Si-a primit numele in amintirea eroismului şi jertfelor ostaşibr români la Griviţa. Initial mai exista – o a doua piata Griviţa, situata intre Biserica „Adormirea” şi str. Mihai Viteazul.

 

Putina lume stie ca imediat dupa 1877, Mihail Kogalniceanu si-a construit o casa in Constanta. Imobilul cu un singur etaj era situat pe B-dul Elisabeta, peste drum de Acvariu. Vechiul Obor al orasului era situat in Piaţa 23 Noiembrie (actualui Muzeu de Artă Populară). Pe locul Basilici „Sf. Anton”, construită in 1935-37 de arhitectul bucureştean Romano de Simon – a fost o Capelă înălţată în 1885. In august 1887, Barbu Ştefănescu Delavrancea vine la Constanţa pentru a asista la evenimentul inaugurării statuii lui Ovidiu şi, încă din Gară, se amuză de birjarii tătari, care in loc sa pronunte hotel Carol – se ofereau sa il duca la ,,Caru”. In 1882, englezii au adăugat un tronson de linie ferata din capătul străzii Ovidiu, pe faleză, până la Farul genovez şi pana la hotelul Carol ( la intrarea in portul Tomis). la bucla (arcul) de legătură din str. Portului cu liniile de serviciu din port şi din str. Ovidiu.
(poza linie ferata – zona Vraja Marii)

Afaceristul Julius Gruber face o cerere către Primărie, in 30 august 1889 – de a construi , o clădire care va servi ca fabrică de bere. Gradina – Restaurant Gruber era pe terenul ocupat astazi de Gara CFR. Clădirea Fabricii existând şi azi pe partea dreaptă a Bulevardului l Mai, peste drum de Centrul de Scafandrii. Zona vanata acum de dezvoltatorii imobiliari – terenul situat pe malul marii la Modern, era ocolita la sfarsit de secol 19. Pe 7 februarie 1894: „O porţiune de teren a oraşului Constanţa având o lungime de 160 metri şi o lăţime de 100, formând malul mării in partea de nord-est, a alunecat ducând cu sine casele şi construcţiunile ce suporta” Asta rezultă din cererea semnată de 24 locuitori români şi 6 turci din str. Cărămidari, adresată primului ministru, despre: „pericolul ce din nou ne ameninţă de a pierde proprietăţile noastre prin uzurparea malurilor mării”. Strada Caramidari s-a prabusit cu totul la inceputul anilor 70. Era situata in zona Zorile si Esplanada.

Piata Ovidiu a fost Forum pe vremea romanilor . Inainte de 1878 se numea Piata Italiana, apoi Piaţa Independenţei iar dupa primul razboi mondial – Piaţa Ovidiu. Din 1879 până in 1896 populaţia Constanţei se dublase, de la 5.204 locuitori la 10.419, din care români 2.519, greci 2.416, musulmani 2.202, bulgari 1.060, evrei 855, armeni 559, germani 512, italieni 109, francezi 51. In 1900, populaţia era de 12.725, iar la finele anului 1905, era de 15.777, din care români 9.165 (58°/0), greci 2.327, musulmani 1.315, bulgari 831, evrei 812, armeni 601, germani 309, italieni 217, francezi 95, englezi şi aIte naţii 105. In iunie 1916, populaţia Constanţei era de 33.918 locuitori, din care români 21.971 (65%), greci 3.326, musulmani 2,815, bulgari 1.728, evrei 1.092, armeni 1.002, germani 642, italieni 518, francezi 175, englezi şi alţii 649. In acelaşi an, suprafaţa oraşului se triplase, numărul clădirilor din perimetrul strict al oraşului, fără suburbii, fiind de 4.766. In august 1896, când oraşul avea doar 10.419 locuitori, existau ; 704 comercianţi, 1.083 proprietari, 246 industriaşi, 66 samsari, 15 antreprenori hoteluri, 12 fabricanţi de cărămidă, 9 antreprenori lucrări publice, 9 avocaţi, 9 doctori, 4 farmacişti, 12 coafori etc. In mai 1899 exista un catalog despre diferitele profesiuni practicate, pe firme: 23 croitorii bărbăteşti, 9 croitorii de damă, 16 tinichigerii, 14 fierării şi lemnării, 21 potcovării (şi căruţării), 31 bărbierii, 9 cărămidării, o fabrică de făină, o alta de paste făinoase, un atelier de textile, 2 turnătorii, 5 tipografii, 2 spoitorii, 10 curelării, 18 dulgherii şi tâmplării, 4 bragagerii, 2 cârnăţării, 2 spălătorii, 1 lăcătuşerie.

La inceputul secolului 20 exista o criza a apei potabile. Sacagiii aduceau apa in butoaie, transportate „in căruţe trase de cai, de la Cişmea ( Cismeaua turcului exista si azi pe terenul RAJA langa intersectia de la centrul Tom) ofereau o imagine tipic orientală.

Solutia de moment a lui Remus Opreanu este de a da ordin ca apa să fie adusă pe calea ferată, în vagoane-cisternă, de la Murfatlar (Basarabi). Pentru a se evita această situaţie, a fost necesară construirea a două puţuri, unul situat ,, in partea de sus a orasului” , iar al doilea fiind amenajat in grădina Catedralei, in zona portii 1.
M.S

 

  • facebook
  • googleplus
  • twitter
  • linkedin
  • linkedin
Anterior «
Urmator »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. mai multe informatii

Utilizam fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pewww.constantareala.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR"). Prin continuarea navigării pe www.constantareala.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie.

Close