La nivel de cinematografie ne aflăm la mal de mare în perioada filmului mut. Chiar dacă tehnologia a ajuns atât de departe încât există deja tehnologia necesară pentru proiecția de holograme! Și totuși lucrurile se mișcă, “epur si muove!”Pentru a știi unde suntem, să vedem de unde am pornit. Perioada comunistă ne-a lăsat moștenire 430 de săli și grădini de spectacol cinematografic. După 27 de ani de capitalism și economie de piață, am mai rămas cu 92 de cinematografe. În fapt, nici măcar cu 92, asta pentru că doar 44 de săli reprezintă clasicul cinema cu un singur ecran toate celelalte fiind multiplexuri. La nivel de națiune situația este îngrozitoare. Suntem pe ultimele locuri, mai precis pe penultimul în Europa. Statistic, tara noastra are de 14 ori mai putine cinematografe decat Cehia si doar jumatate din cate are Bulgaria. In schimb, stam foarte bine la ecranele digitale (multiplex-urile) si la viteza net-ului. Patrimoniul Romania Film, cu cele 430 de sali, a urmat calea tuturor obiectivelor economice din tara. Regia a vandut 42 de sali sau a ramas fara ele prin executare silita, 59 au fost transferate autoritatilor locale, iar cinci sali au ajuns la organizatii ale cultelor religioase sau minoritatilor.
Dintre acestea doar unul singur a mai pastrat pana la acest moment destinatia initala: Cinematograful Geo Saizescu din Ramnicul Valcea. Peste 120 sali si gradini au fost predate pe baza de protocol, autoritatilor locale cu obligatia revitalizarii lor in termen de patru ani si pastrarii activitatii cinematografice pentru cel putin 15 ani. Din cele 120 de sali preluate de primarii sau de UAT-uri( unități administrative teritoriale), doar 15 functioneaza efectiv ca cinematograf iar cateva sali au o destinatie multifunctionala de centru cultural. In fine, e greu sa le gasim pe toate cele 430 de cinematografe. Daca nici macar Ministerul Culturii structura căruia se subordonează RADEF- Romania Film, nu cunoaste exact situatia actuala si bajbaie printre hartii, protocoale si acte normative, noi nu avem nici o sansa de a deslusi misterul.
Litoralul fara filme
Pe vremea lui Ceausescu aveam pe litoral aproximativ 12 sali si gradini cinema. Incepem cu Republica care era etalonul si apoi cu cinema Dacia, Bulevard, Progresul, Popular, Tineretului, Filimon Sarbu, precum si gradina de vara Tomis de langa primarie, Albatros din Mamaia, Victoria din fata Liceului Mihai Eminescu, Perla și Neon din Eforie Nord, Eforie Sud și Cinema Eforie Sud din Eforie Sud, Saturn, Farul si Venus, acestea doua apartinand de Mangalia la fel ca și cinematograful din același oraș. Situatia la zi e proasta rau. Republica, unul dintre cele mai importante cinematografe din țară ne ajută să nu pierdem speranța că vom reuși, cât de curând să ne ducem copiii la film într-o adevărată sală de spectacol cinematografic. Cu ceva noroc si cu implicarea Consiliului Judetean, după o perioadă de bâlbâieli legate de realizarea proiectului, fostul cinematograf Republica a ramas pentru a pastra amintirile cinefililor mai in varsta dar si sa ii bucure pe copii. Odata cu preluarea de la Romania Film, cinematograful a intrat in reparatii capitale si a fost transformat in Centrul Multifunctional Pentru Tineret “Jean Constantin”. Un loc in care se pot organiza simpozioane, spectacole si in acelasi timp se poate viziona un film . Si cand spunem viziona un film, ne referim la un film in stilul Republica. O sala imensa cu un ecran imens si un sunet de iti ridica parul de pe brate. Poti citi o carte, poti bea o cafea sau poti sa vezi povestea spusa de pozele cu Nea Jean fixată pe peretii din sala micuta dedicata memoriei celui mai cunoscut actor de la malul marii. Fostul cinema Republica, este exemplul perfect a lucrului bine facut, chiar dacă așa cum spuneam din titlu identitatea sa va fi puțin schimbată. Așteptând deciziile celor care conduc destinele județului trebuie să recunoaștem meritele implicării directe a conducerii actuale, ,, vinovați’’ de recuperarea timpului pierdut și repunerea în circuitul cinematografic fiind seful Consiliului Judetean Constanta, Marius Horia Tutuianu dar și vicepreședintele Claudiu Iorga Palaz. Din pacate, in cazul celorlalte obiective, interesul unuia sau a altuia a primat. Asa ca vedem un cinema Dacia, cel mai modern si la moda pe timpul comunismului, transformat in hypermarket Billa. Bulevardul cel mic si cochet gazduieste un magazin de mobila a lui RenoFranci. Vechiul cinema Filimon Sarbu, situat pe bulevardul de atunci cu acelasi nume, nu mai gazduieste nimic. Retrocedat, a ajuns o casa darapanata si abandonata. Progresul de pe Stefan cel Mare, cu balconul lui din care pustimea scuipa seminte in capul ghinionistilor care aveau locuri in sala, a fost si el retrocedat si a ajuns sa gazduiasca sedii de firma si magazine de margele. Cinema Tineretului de pe Tomis a fost si el retrocedat si dupa ce a gazduit o perioada clubul H a lui Hagi, acum are lacatul pe usa si e de inchiriat. Cinema Popular are o poveste interesanta pentru ca e inca in gradina Romania Film, dar o firma privata vrea sa faca salon de nunti. Vom reveni cu un material amplu pe acest subiect. Gradina Tomis a fost cumparata de familia Talpes cu circa 250.000 euro si dupa moartea seniorului familiei, juniorul a lasat-o in paragina, iar acum face parte din peisajul parcului arheologic, la propriu si la figurat. Gradina Albatros a ajuns la un privat (!) care a tot gazduit cluburi pe timp de vară , chiar daca trebuia sa dea filme conform contractului cu RADEF. Pe aceasta tema vom avea un alt material separat. Gradina Victoria. Fantomatica gradina a Constantei e un mister pentru toata lumea. Demolat cu multi ani in urma, cinematograful de vara era situat pe platforma situata intre Liceul Mihai Eminescu si hotel BTT. Terenul a ramas gol si nici macar Romania Film nu a putut pana acum sa ne spuna ce s-a intamplat sau care este statutul terenului acum gol. Cauta inca in arhive si ne informeaza. Subiectul este senzational si speram sa avem destul de multe date pentru a scrie un articol separat. Gradinile Saturn si Venus au fost preluate de Primaria și Consiliul Local Mangalia urmând ca aceasta să găsească soluții pentru reabilitarea acestora. Important este să se dorească! Primarul de la Eforie tocmai a receptionat gradina Perla si Cinematograful din Eforie Sud și chibzuieste adanc la ce poate face cu aceste spații. Se pare că aici deja sunt planuri de reabilitare și a altor spații preluate iar Primăria deja identifică soluții. Avem noi vreo doua zvonuri cu planurile lui Robert Serban, dar inca le verificam pana sa le facem publice.
Întrebarea este “Mai vine lumea la film!?!”. Ce se întâmplă cu cinematograful de artă? Noi credem că cinematograful de artă trebuie susținut și că publicul apreciază încă filmul ca artă și nu ca marfă vândută în cel mai spectaculos galantar, multiplexul! Filmele comerciale în care abundă efectele speciale sunt principalul inamic, ca și comoditatea spectatorului lipit de canapeaua de acasă cu ochii în ecranul smartphonului, tabletei sau computerului, pierdut în șirul nesfârșit de episoade ale filmelor distribuite on-line.
Cinematograful așa cum l-am cunoscut noi înseamnă dincolo de fenomenul artistic și experiența comunicării directe între oameni, a socializării, iar soluțiile identificate la nivel European pot ajuta la crearea unei rețele cinematografice noi, pe structura celei mai vechi, acolo unde a rezistat sau unde mai poate fi salvată. În definitiv publicul îl educi. Legătura între profesioniștii în domeniu și administrațiile care pot reconstrui această rețea pot aduce din nou filmul și pe litoral.
Vom reveni!
