UNITĂȚI DE MĂSURĂ DIN TIMPUL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA
Ineditul colectiei din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este reprezentat de o serie de unități de măsură din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Vizitatorii pot vedea, în original, două tipuri de oka-le și metrul-etalon, unități de măsură unice, impuse, prin lege, de domnul Principatelor Române. Momentul 1859 reprezintă, în istoria românilor, debutul realizării statului naţional unitar român. Personalitatea cea mai importantă este colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei – pe 5 ianuarie 1859 – şi al Ţării Româneşti – pe 24 ianuarie 1859. Obiectivul urmărit de liderii politici români a fost acela de a pune bazele unui stat modern, printr-un sistem de legi şi măsuri:
– mai 1864: o nouă constituţie: Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, prin care Principatele Române se numesc România, cu capitala la București.
– una dintre cele mai importante reforme îi viza pe ţărani. Pentru realizarea acesteia, a fost nevoie de Legea secularizării averilor mănăstireşti închinate la Muntele Athos (17 decembrie 1863). Legea rurală (16 august 1864) înlătura iobăgia iar ţăranii eliberaţi primeau pământ. Anul 1864 este unul al reformelor:
– iulie 1964 – Legea electorală – lărgirea dreptului de vot, prin scăderea censului.
– 5 decembrie 1864 – Legea asupra instrucţiunii Publice. Au fost înfiinţate universităţile de la Iaşi (1860), Bucureşti (1864).
– Legea pentru organizarea judecătorească. Promulgarea Codului penal şi Codului civil.
– 15 septembrie 1864 – Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi. Între unitățile de măsură: ocaua, metrul etalon, stânjenul, pogonul. Aceste legi sunt completate de alte măsuri, între care:
– reforma fiscală;
– unificarea armatei, a vămilor, a poştei şi telegrafului;
– înfiinţarea Armatei Naţionale Române;
– înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.
Alexandru Ioan Cuza a trecut de două ori prin Dobrogea, în drumul spre Constantionopol. Prima călătorie, în 1860. Atunci a străbătut drumul Galaţi-Sulina. Călătoria este descrisă de Dimitrie Bolintineanu, care făcea parte din suita care-l însoţea. Mai importantă pentru noi, dobrogenii, este trecerea pe pământ dobrogean, spre capitala Imperiului Otoman, din mai 1864. De data aceasta, Cuza vroia să obţină recunoaşterea noii Constituţii a ţării. Domnul a călătorit pe calea ferată Cernavodă-Constanţa, cu trenul expres condus de preşedintele companiei engleze D.B.S.R., Trevor Barkley, care, drept mulţumire, la sfârşitul călătoriei, a primit un ceas cu iniţialele domnului bătute în diamante. La Cernavodă, musulmanii l-au întâmpinat pe Domnul României cu urale şi cu un batal înfăşurat în Tricolor. Decretul-lege nr. 1181 din 15 septembrie 1864: „sistemul metric de greutăți și măsuri se adoptă și măsurile întrebuințate până acum se desființează în toată întinderea României”.
Metrul etalon, introdus în 1864 de Alexandru Ioan Cuza, este confecţionat din alamă, cu gradaţia aplicată pe o bandă de argint. Are gravată indicația „Metru etalon. Principatele Unite Române”. Este păstrat în cutia sa originală, din lemn. Prototipul este cel francez, care reprezintă a 10 milioana parte din cuartul meridianului pământului.
Ocaua lui Cuza reprezintă unitatea de măsură pentru lichide și greutăți. A fost introdusă, prin lege, în 1866. Greutatea de 3 oka. Oka cu 7 submultipli, ce măsoară de la 200 până la 4. Fiecare dintre submultiplii, are inscripționat, pe fundul său, gramajul. Greutățile de alamă de la un kilogram în jos puteau avea și forma unor pahare conice, ce se puteau introduce unul în celalalt și păstra într-o cutie.
Sursa MINAC.ro
