Casa Embiricos este pe punctul de a se prabusi. Cea mai inalta cladire din Constanta la inceput de secol 20, Casa Embiricos, a ajuns o bomba cu ceas ce inspira o teama profunda locuitorilor din zona.
![Casa Embiricos Braila](http://news.magazindeoferte.ro/wp-content/uploads/embiricos-braila.jpg)
Nici macar nu e nevoie sa spunem prea multe vizavi de situatia dezastruoasa de la fata locului. Imaginile graiesc de la sine. Cladirea apartine domeniului privat al municipiului Constanta . In 2015 , alesii locali au decis reabilitarea cladirii. Tot atunci, Decebal Făgădău afirma că are un plan pentru această construcție : „În clădirea Casei Embiricos iși va avea sediul Casa Societății Civile.
Este un proiect prin care administrația locală își propune să vină în sprijinul tuturor categoriilor socio-profesionale reprezentative din societatea civilă, dar și entităților reprezentative din oraș, cum ar fi Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Scriitorilor, Ordinul Arhitecților. Casa Embiricos va fi locul de întâlnire pentru jurnaliști, artiști și celelalte segmente din societatea civilă “. Si asa a ramas. La nivel de intentie. Intre timp cladirea a ajuns un adevarat pericol public.
In fiecare zi se aude un recital dat de bucatile de zidarie ce se prabusesc. Nu exista nici macar minimul de siguranta pentru toti cei care trec prin zona. Cladirea nu este inconjurata de vreun gard si nu au fost montate nici plase de protectie la primul nivel. Casa a fost construită în anul 1922, la intersecția actualelor străzi Nicolae Titulescu și Ion Cantacuzino, de fratii Mihail și Leonidas Embiricos. In 1948 a ajuns sediul Comandamentului Marinei Militare, iar apoi a fost folosita ca spatiu locativ pentru muncitorii din port.
Spre deosebire de vorbele frumoase si intentiile laudabile ale alesilor locali constanteni, edilul din Braila a trecut la treaba si a renovat in totalitate o alta fosta proprietate a celor doi frati. Casa Embiricos aflata in orasul de pe malul Dunarii este renovata si gazduieste un Centru Cultural. La Constanta raman imaginile dezolarii.
Marius Stirbu