Libertatea pierduta

  • de Marius Stirbu
  • 4 Ani in urma
  • 0

Se împlinesc 18 ani de când am pierdut ,,Libertatea’’ , un bun de preţ din patrimonialul naţional. Cu sprijinul unui afacerist constănţean , iahtul Libertatea a ajuns mândria yachting-ului englez. Construit în anul 1930 în şantierul naval din Clyde, Marea Britanie, Libertatea , fost şi actual Nahlin, a fost la acea dată cel mai luxos iaht din lume. Beneficiind de titulatura de cea mai bogată femeie din Anglia în perioada interbelică, Annie Henrietta Yule şi-a dorit un iaht pe măsura averii sale şi care să concureze cu iahtul regal Britannia. În anul 1934 , la bordul  iahtului Nahlin s-a consumat şi povestea de iubire dintre regele Edward şi o domnişoară Simpson, regele abdicând după acest scandal. În poza de mai jos , iubita regelui se relaxeaza exact la bordul iahtului.

 

 

În anul 1937, Nahlin a fost cumpărat de regele Carol al II-lea al României pentru suma de 120.000 lire sterline şi a fost rebotezat Luceafărul. Comuniştii l-au redenumit Libertatea şi l-au folosit la câteva voiaje pe Dunăre. În final , Libertatea a ajuns restaurant plutitor  la Galaţi. Prin anul 1988 a fost descoperit şi fotografiat de un turist, William Collier, un britanic pasionat de de iahturi clasice. După ce pozele cu iahtul Libertatea au ajuns în revistele de specialitate din lumea întreagă, regimul comunist s-a trezit cu ceva oferte pentru cumpărarea Libertăţii, oferte declinate la aceea vreme. În anul 1998, iahtul Libertatea a fost inclus în patrimoniul cultural naţional , categoria tezaur.

 

Cu toate acestea, în anul 1999 nava a fost scoasă la licitaţie şi vândută pentru 265.000 dolari, firmei Edmiston din Anglia. Nicholas Edmiston este un cunoscut broker în tranzacţiile din domeniul shipping-ului si un bun prieten al lui William Collier.  Pe moment, nimeni nu a reacţionat la vânzarea bunului trecut în patrimoniul naţional. Legea stipula clar, nu poate fi scos din ţară. Orice recondiţionare şi modernizare urmând să aibă loc într-un şantier din România. Lucrurile nu au mers însă conform legislaţiei din domeniu. Nicholas Edmiston l-a mandatat pe afaceristul constănţean Vasile Frâncu să găsească o soluţie pentru scoaterea navei din ţară. Patron al societăţii Confidence Five, cu sediul în clădirea  A.C.N. de la Agigea, Frâncu a reuşit să obţină în septembrie 1999 o autorizaţie temporară de export pe motiv că Libertatea nu poate fi restaurată decât în Anglia. Pentru a reuşi în acest plan, Vasile Frâncu a înfiinţat o sucursală a firmei Edminston în Romania, plata celor 265.000 dolari fiind efectuată prin această filială. Ministrul Culturii de la aceea vreme, Ion Caramitru a dat asigurări că nava îşi va păstra pavilionul românesc şi va reveni  în ţară în august 2000. Urcat pe o barjă specială la Galati, nava Libertatea a părăsit România pentru totdeauna.

 

Brokerul Nicholas Edmiston a vândut imediat iahtul românesc  către un milionar englez, Anthony Baniford. Acesta din urmă a revândut nava lui James Dyson, regele neincoronat al aspiratoarelor  din Anglia. Suma tranzacţiei, 25 milioane lire sterline.  În 2007, Dyson a reechipat iahtul în Germania. De atunci, fosta navă  Libertatea , actual Nahlin, străbate toate mările lumii, mai puţin Marea Neagră.  Statul român a făcut astfel o afacere cam păguboasă , ca să nu îi spunem dezastruoasă. 265.000 dolari încasaţi pe o navă ce valora milioane de lire.  Liniştea şi praful s-au aşternut uşor peste mult trâmbiţatul caz Libertatea şi chiar dacă anul 2000 a trecut de mult, nimeni nu mai vorbeşte de acea clauză prin care nava trebuia să poarte pavilion român şi de întoarcerea în ţară. Acum , Nahlin oferă călătorii de plăcere pentru o mână de milionari şi vedete. Cu o capacitate de 14 pasageri, plus membrii echipajului, iahtul nu poate fi închiriat.

 

 

 

Conform Marine Traffic, iahtul Nahlin sub pavilion Marea Britanie, înmatriculată la Glasgow, se află pe fluviul Elba şi urmează să ancoreze la Hamburg. De acolo va pleca spre insulele Virgine, urmând să se întoarcă la iernat în luna noiembrie când va acosta în Palma de Mallorca. Trăgând linie, avem un perdant, statul român şi doi câştigători, regele aspiratoarelor, James Dyson şi constănţeanul Vasile  Frâncu care a încasat un comision frumos la acea dată. Zvonul din perioada respectivă ducea către buzunarul lui Frâncu vreo 100.000 dolari. Comision normal având în vedere adevărata valoare a iahtului Libertatea.

Postat de Marius Știrbu

  • facebook
  • googleplus
  • twitter
  • linkedin
  • linkedin
Anterior «
Urmator »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. mai multe informatii

Utilizam fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pewww.constantareala.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR"). Prin continuarea navigării pe www.constantareala.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie.

Close