A fost si a ramas cea mai scumpa zona imobiliara. Micul bulevard dintre Muzeul Ion Jalea si Farul Genovez are cele mai mari preturi pentru case. Vederea la mare si Cazinou a atras intotdeauna oamenii cu bani, decisi sa investeasca masiv intr-o vila. In acest trend, la sfarsitul secolului 19, odata cu sfarsitul razboiului de independenta si anexarea Dobrogei, multi potentati au investit la mal de mare.
De la printul Sutu care a construit vila (ce exista inca) pe malul inalt din zona plajei Modern, pana la un alt print – Ghica, ce a ridicat tot pe o bucata inalta de stanca ( langa Biserica Armeana), o cladire din lemn, in stilul cabanelor de la munte. Din pacate, vila excentrica (in epoca a fost subiect de glume – singura cabana printre casele dobrogene din piatra) a fost daramata in anii ’80.
Printre printi si angrositii locali imbogatiti din comertul cu grane, a existat si un om politic ce a investit in zona imobilara de la acea vreme. Mihail Kogalniceanu a construit o vila pe faleza de la Cazinou. Nu la fel de impozanta ca si a misitilor Cuculis sau Somanescu, dar casa avea etaj si era situata in fata fostului Cazin ( primul Cazinou – construit din lemn la sfarsitul secolului 19). Kogalniceanu nu calca foarte des la Constanta. Barfa nelipsita si atunci, dadeau ca principala destinatie a imobilului ca fiind ,,cuibusorul de nebunii “ al marelui om politic. Si totul are o baza reala.
Mihail Kogălniceanu a fost cel cu ajutorul caruia, Alexandru Ioan Cuza avea să desăvârșească reformele necesare Principatelor Române Unite. Astfel, după o activitate sustinuta în favoarea unirii principatelor, M. Kogălniceanu sprijină în 1859 alegerea lui Cuza. Rasplata vine pe 11 octombrie 1863, cand este numit prim-ministru și ministru al Afacerilor Interne. Un mare ,,fustangiu” , Cuza Voda a fost partas alaturi de M.Kogalniceanu la multe escapade amoroase. Inclusiv abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza a fost semnata in camera in care isi petrecea noaptea alaturi de ibovnica Maria Obrenovici. Alexandru Cuza nu ezita, dornic de noi aventuri, sa plece noaptea prin Bucuresti travestit, singur sau însotit de consilierul in amor – Mihail Kogalniceanu, spre a vizita diverse adrese, amante de lux. Un carnetel descoperit în arhive arata ca prim ministrul – Kogalniceanu, cel care avea sa proclame la 9 mai 1877, în parlament, independenta României, avea un adevarat fix in a nota fiecare achizitie amoroasa. Acesta avea nu mai putin de 700 de amante inscrise in carnetel, iar banii cheltuiti cu ele se ridicau la nivelul unui domeniu imobilar foarte scump. Casa de la mal de mare capata legitimitate astfel, cand era pomenita ca fiind locul in care Kogalniceanu isi facea de cap departe de politica tumultoasa din Bucuresti.
Dupa moartea lui Kogalniceanu, casa a fost vanduta, iar pe acel loc a aparut o vila ridicata la inceputul secolului 20 – de un angrosist de cereale.
M.S
