Terenul pe care se bat mostenitorii lui Petrica Iordache

Procesele se tin lant intre mostenitorii lui Petrica Iordache si o familie din Bucuresti. Sursa zanzaniei – un teren de doar 280 mp. Locatia il face putin mai valoros, dar nu atat de mult incat sa merite ani de procese si nervi terminati. Petrica este exemplul cel mai bun – nu a luat nimic cu el, dupa ce ani de zile si-a mancat linistea incercand sa adune averile ce ii invrajbesc pe urmasi. Peticul de pamant se afla pe strada Sulmona, mai jos de cladirea lui Ionut Barbu (sediul SPIT) in zona Peninsulara.

La cativa metri de malul ce delimiteaza portul Tomis. Un teren de aproximativ 300 mp in zona veche a orasului se vinde cu 200.000 euro. Mai mult sau mai putin, depinde de privelistea oferita. In 2004 – Petrica Iordache cumparase de la municipalitate, un teren de 280 mp – situat pe strada Sulmona.

Pe un pret bun – 30.000 euro. O parte din teren era insa sub cerere de restituire, solicitare depusa de mostenitorii lui Istrate Micescu. Restituirea inregistrata inainte de vanzarea terenului, a provocat un lung sir de procese. Pe o parte- Carmen Iordache, Renato si Francesco Iordache (proprietarii terenului cumparat in 2004) pe partea cealalta – mostenitorii Simionescu si Viforeanu Micescu (ambii din Bucuresti). Cei din urma solicita anularea actului de vanzare-cumparare si repunerea lor in posesie. Initial, familia Micescu a castigat procesul, apoi mostenitorii lui Iordache au deschis si ei actiune in instanta, intre timp au mai aparut ceva reclamanti si parati si uite asa se perpetueaza un razboi al nervilor.

Unul din cei implicati in proces este Marius Visinoaie. Cel care tocmai a pus la pamant o cladire istorica. Prin pura intamplare, santierul lui Visionoaie se afla la cativa metri de peticul de pamant pe care se bat mostenitorii lui Iordache si a lui Micescu. Veterinarul Visinoaie considera ca proprietatea lui are cativa metri pe pamantul aflat deja in litigiu. Una din baracile de santier a fost de altfel asezata exact pe terenul cu probleme. Mai mult decat atat, in cazul in care castigatorul procesului se va apuca de construit, ii va rapi lui Visinoaie toata vederea la mare. Initial, pe terenul respectiv a existat o cladire de lemn. Construita la sfarsitul secolului al 19 -lea, casa era singura cladire din zona Peninsulara realizata integral din lemn. Cel care a avut ideea unei cabane de munte ridicate la mal de mare, a fost unul din membrii familiei Ghica. Dupa 1947, cladirea a fost nationalizata si a ajuns la fosta intreprindere de stat – ICRAL. La sfarsitul anilor 70 , imobilul din lemn- deja subrezit de vanturile de la mal de mare, a fost demolat.

M.S